Postări

Religia tuturor fiintelor.

Imagine
    Parshwanath - profetul celor slabi, al 23-lea mare eliberator, pe linia jainista de 24 de jaini. Un tanar print pe nume Parshwanath, sosind ca mire cu anturajul sau la casa miresei lui, vede langa casa un tarc unde animalele erau tinute claie peste gramada, ele urmand sa fie taiate. Ingrozit de tipetele animalelor, printul a intrebat: ‘de ce sunt tinute animalele cu cruzime in astfel de conditii?” tovarasii lui i-au raspuns: “Sunt pentru petrecerea de nunta.” Tanarul print a fost coplesit de compasiune pentru animale. Sosind in camera de nunta, ii spune tatalui printesei: Imediat si fara conditii toate acele animale pregatite pentru a fi injunghiate pentru petrecerea de nunta trebuie sa fie eliberate”, a spus el. “De ce?” intreba tatal. “Vietile acelor animale sunt acolo pentru placerea oamenilor. Animalele sunt sclavii nostri si carnea pe care o mancam. Cum sa existe petrecere fara carne?” Printul Parshwanath a ramas uimit. Nu putea sa creada ceea ce auzise. A excl

TU poti sa fii, sa faci si sa ai orice vrei ... trebuie doar sa VREI !

Imagine
    TU poti sa fii, sa faci si sa ai orice vrei ... trebuie doar sa VREI! 1. Winston Churchill a rămas repetent în clasa a şasea și a pierdut toate competițiile electorale pentru funcții publice până când, la vârsta de 62 de ani, a devenit prim-ministru. Mai târziu, avea să scrie: “Nu renunța niciodată. Niciodată, niciodată, niciodată, niciodată – în nimic, mare sau mic, măreț sau neînsemnat. Nu renunța niciodată cu excepţia cazurilor în care o faci pe considerente de onoare sau de bun simţ Niciodată, niciodată, niciodată – nu renunța niciodată.” 2. Thomas Edison era considerat de către profesorii săi “prea prost pentru a învăța ceva”. A fost concediat de la primele două locuri de muncă pentru ca era “neproductiv”. Ca inventator, a avut 1.000 de încercări nereuşite până să inventeze becul. Când un reporter l-a întrebat “Cum v-aţi simţit eșuând de 1.000 de ori?”, Edison a răspuns: “Nu am eșuat de 1000 de ori, ci becul a fost o invenţie cu 1000 de paşi”. 3. Albert Einstein nu

Inteligenta copiilor - Osho

Imagine
 Un copil e inteligenta pura,    deoarece copilul  e inca necontaminat; copilul e o tablita curata, nu scrie nimic pe el. Copilul e spatiul gol absolut, tabula rasa. Societatea incepe imediat sa scrie ca esti crestin, catolic, hindus, mahomedan, comunist. Societatea nu poate sa astepte. Societatea se teme foarte tare ca, daca inteligenta copilului e lasata intacta, el n-o sa faca parte din nicio sclavie, din nicio structura de dominare. El nici nu va domina, nici nu va fi dominat. Nici nu va poseda, nici nu va fi posedat. Va fi un vesnic rebel. Pentru a preveni toate astea, inocenta i se corupe imediat. I se taie aripile, i se dau carje in care sa se sprijine pentru ca sa nu invete sa mearga pe picioarele lui, sa ramana vesnic intr-un fel de dependenta. La inceput, copiii sunt dependenti de parinti, iar parintilor le place foarte mult acest lucru. Cand copiii sunt dependenti, parintii se simt foarte bine. Viata lor incepe sa aiba sens: ei stiu ca ajuta niste oameni noi sa crea

Frumusetea

Imagine
      Frumusetea    Mereu auzim spunandu-se: "Nu conteaza frumusetea exterioara, ci frumusetea interioara." Dar nimic nu e mai fals decat cuvintele astea. Daca ar fi asa, de ce s-ar stradui florile atata ca sa atraga albinele? Si de ce s-ar transforma picaturile de ploaie intr-un curcubeu cand intalnesc soarele? Pentru ca natura jinduieste dupa frumusete. Si nu este multumita decat atunci cand ea poate fi preamarita.     Frumusetea exterioara este partea vizibila a frumusetii interioare. Si ea se manifesta prin lumina care iese din ochii fiecaruia. Nu are a face daca persoana e prost imbracata, daca nu respecta canoanele elegantei sau daca nici macar nu se sinchiseste de parerea celor care ii stau in preajma. Ochii sunt oglinda sufletului si reflecta tot ce pare a fi ascuns. Dar dincolo de puterea de a straluci, ochii mai au o virtute: sunt o oglinda.   Si reflecta pe cine ii admira. Astfel, daca sufletul celui care observa este intunecat, el isi va va vedea intot

Trufia

Imagine
              Trufia          “Cînd un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor cînd altul se bălăceşte, încă, în viciul său. Dacă unul îşi reprimă cu sîrg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul, care se căzneşte să scape de păcat, dar instinctul i-o ia înainte! Ceea ce reuşim, ne poate spurca mai ceva decît păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră încît ne umple sufletul de venin. Banii care vin spre noi ne pot face aroganţi şi zgîrciţi, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti. Drumul către iubire se îngustează cînd ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor. Blîndeţea inimii se usucă pe vrejii de dispreţ, de ură şi de trufie, dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa, cu m

Suntem atat de aroganti ?

Imagine
                             Suntem atât de aroganţi încât credem că ştim totul. Ne dăm cu părerea despre orice şi despre oricine, chiar dacă nu cunoaştem subiectul. Avem pretenţia să fim ascultaţi, însă fără să-i ascultăm pe ceilalţi. Dacă ne-am plimbat prin câteva ţări, credem că am ajuns să cunoaştem toată lumea, daca am vazut o statiune din Grecia spunem ca am vazut Grecia. Dacă am cunoscut câţiva oameni, credem că îi cunoaştem pe toţi.  Dacă cineva ne contrazice, suntem în stare să-i sărim în cap. Oricât de logice ar fi argumentele sale sau cu cât bun simţ şi le-a prezentat. Suntem atât de aroganţi încât credem că proverbul „omul cât trăieşte, învaţă” se aplică doar celorlalţi. Suntem atât de aroganţi încât credem că dacă ne lăudăm cu ceea ce avem, vom fi admiraţi. Ne etalăm cu mândrie banii, maşinile, hainele şi femeile pe care le avem, în încercarea disperată de a crea măcar puţină invidie în sufletul cuiva, pentru a ne simţi importanţi. Aroganţa noastră ne

Restrictiile alimentare impuse de comunism au facut un bine sanatatii populatiei ?

Imagine
      Am discutat mult timp  subiecte despre vremea comunismului, cu 2 persoane foarte apropiate din viata mea, de varsa a 2-a spre a 3-a, fiecare in parte se vaita de ceva. Una imi spunea mereu ca "era bine, mama, pe vremea lu' Ceausecu ca aveai de munca, aveai casa, ce-i drept nu aveai ca acum de toate, trebuia sa ai pile pentru o bucata de carne in plus sau ulei ca nu se gaseau, le dadeau cu cartela sau buletin(cu portia), ne indopau de soia, aveam de ales doar din paine neagra sau de secara pe cand faina alba - superioara, pleca la export, si noi aveam destul de rar paine alba pe masa"....     Cealalta persoana cu experienta de 30 de ani in domeniul medical, se vaita ca "pe vremea lu' Ceausescu nu erau toate prostiile pe care le mancam acum, cu ierbicide, pesticide, E-uri, acum se baga toate prostiile in mezeluri si in carne, hormoni in pui si in porc, pe cand atuci baga doar soia in ele sa le lungeasca, nu prea gaseai dar erau mai  bune.. Dar,  pana in